„Oamenii nu mor
cu adevărat când sunt coborâţi în mormânt, ci când sunt uitaţi de către noi, când îi îngropăm nu în pământ, ci în uitare”(Nicolae Iorga)
Ziua de
sambata care precede Lasatul Secului de Branza sau Lasatul Secului de Carne,
dedicata mortilor, mosilor si stramosilor, se numeste Mosii de Iarna. Impreuna
cu Mosii de Samedru formeaza Mosii cei Mari de peste an. La Mosii de Iarna se impart
alimente (placinte, produse lactate, piftii) si, uneori, vase umplute cu
mancare gatita sau cu apa.
Ce sunt pomenile
si ce rost au ele?
Pomenile sau
praznicele mortilor sunt mesele care se fac in cinstea si pomenirea mortilor. Ele
sunt ramasite ale vechilor agape sau mese fratesti, cu care era impreunata in
vechime slujba inmormantarii.
Despre ele
pomenesc vechile randuieli bisericesti, ca Asezamintele Sfintilor Apostoli
(Cartea VIII, cap. 44), si alte scrieri vechi crestine: “Noi ii poftim pe
saraci si nevoiasi la ospat, pentru ca astfel serbarea noastra sa devina
pomenire pentru odihna sufletului celui adormit, iar pentru noi, mireasma bine
placuta lui Dumnezeu” 576 (Talcuire la cartea Iov (atribuita lui Origen), cart.
III, Migne, P. G., XVII, col. 517).
Tot pomana se
numeste si orice fapta de milostenie facuta pentru pomenirea si folosul
mortilor, ca de pilda hainele sau lucrurile care se dau saracilor si care sunt
binecuvantate de preot printr-o molitva deosebita.
Prin ce se arata
grija noastra fata de cei repausati?
Prin
inmormantarea lor dupa datina crestineasca si prin savarsirea rugaciunilor si
slujbelor oranduite de Biserica pentru pomenirea lor. De aceea, trebuie sa
pomenim pururea pe raposati si sa ne rugam pentru dansii, atat in rugaciunile
noastre personale, de fiecare zi, cat si prin slujbele si randuielile asezate
de Biserica pentru aceasta, la soroacele cuvenite.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu