luni, 26 martie 2012

vineri, 9 martie 2012

40 de MUCENICI






INGREDIENTE:1 kg faina
25 gr drojdie
2 linguri miere
250 ml apa calduta
6 lingiuri zahar
6 linguri de ulei
esente:portocala, coaja de lamaie,2-3 cuisoare)

SIROP:
400 ml apa,
200 gr zahar
coaja de lamaie
esente de portocale sau rom, 2-3 cuisoare
PENTRU UNS DEASUPRA:
miere
nuca macinata,zahar coaja de lamie,cuisoare macinate

MOD DE PREPARARE:
 Se pregateste maiaua care se lasa la dospit cam o jumatate de ora,se face din drojdie proaspata,1 lingurita de zahar,2 linguri de apa calduta si 2 linguri de faina,se amesteca toate ingredientele si se lasa la loc cald acoperit recipientul cu un capac s-au un servet pana face basicute.
Intr-un castron mai mare se adauga faina cernuta,se face o gaura in mijloc dupa care adaugam maiaua ,esentele,zaharul,apa calduta,mierea,un varf de sare si cele 3 linguri de ulei Din toate aceste ingrediente am framantat un aluat nu prea moale si usor de modelat,tocmai de aceea pe parcurs am mai adaugat apa calduta cat sa pot framanta bine,iar dupa ce l-am framantat de mi-au iesit ochii am mai adaugat ulei pana ce aluatul a devenit elastic si usor de modelat.Se lasa sa creasca la loc cald ferit de curenti de aer rece,circa 1 h Aluatul crescut foarte frumos.Din acest modelam 40 de bilute de circa 40-50 de gr una Din aceste bilute se formeaza mai intai o forma de snur lung care se impleteste in doua dupa care se face un cerc si din acest cerc se fac opturi Dupa ce am modelat cei 40 de mucenici se mai lasa la crescut inca 40 de minute,la loc cald .Ungem mucenicii pe deasupra cu un sirop din apa si zaharSe dau la cuptorul incins la 180°C pentru 15 minute,pana se rumenesc deasupra Intre timp am pregatit si siropul ,pe care l-am facut din zahar,apa,coaja de lamie,cuisoare si esente.L-am lasat sa fiarba pana a devenit un sirop,in care am inmuiat fiecare mucenic in parte,i-am lasat sa se inmoaie un pic dupa care i-am uns cu miere si am presarat nuca macinata amestecata cu zahar ,coaja de lamaie si un var de cutit de cuisoare macinate



Deschide-ne, Doamne, ochii, ca şi noi să primim harul,
Să mărturisim prin fapte tot ce Sfinţii ne-nvăţară,
Să nu-nţepenim în moarte, cu alţi zei, cu alte capişti,
Ci să fim, în veşnicie, mucenicilor tovarăşi!

joi, 8 martie 2012

8 MARTIE





Simbolul international pentru Ziua Femeii este laleau



      Toată lumea sărbătoreşte pe data de 8 Martie Ziua Femeii. Însă, această dată a fost fixată destul de recent, mai exact în anul 1913 şi nu are legătură cu tradiţiile româneşti ci cu mişcarea feministă internaţională.
       Istoria Zilei Internaţionale a Femeii începe în 1908 când peste 15 mii de femei au organizat un miting şi au mărşăluit prin New York din dorinţa lor de a deveni egale cu bărbaţii. Printre revendicările lor au fost: un program de lucru mai scurt, salarii mai mari şi dreptul la vot.
      Cunoscută şi ca o sărbătoare socialistă, mai întâi, pentru Ziua Femeii a fost stabilită data de 28 februarie, în urma unei declaraţii din 1909 a Partidului Socialist din SUA.
          În 1910, la Conferinţa Muncitoarelor au participat la Copenhaga peste 100 de femei din 17 ţări şi acestea au stabilit ca Ziua Femeii să fie sărbătorită peste tot în lume în acelaşi timp. Dar abia în 1913 a fost aleasă ziua de 8 Martie, iar ca simbolul internaţional pentru Ziua Femeii a fost aleasă laleaua.
Cu toate că nu este o sărbătoare veche, ziua de 8 Martie este acum considerată Ziua Femeii în toată lumea. Se obişnuieşte ca, în această zi, bărbaţii să ofere femeilor dragi flori şi mici cadouri.
          În România, dar şi în alte ţări, Ziua Femeii coincide cu Ziua Mamei.
          Însă, tradiţia celebrării femeii datează din cele mai vechi timpuri. De exemplu, în timpul Greciei antice, zeii din Olimp aveau o zi în care o sărbătoreau pe zeiţa Rhea, zeiţa-mamă a tuturor, asociată deseori cu pământul. Odată cu zeii şi muritorii sărbătoreau femeia-mamă, dădătoarea de viaţă, creatoarea tuturor fiinţelor vii şi simbol al renaşterii perpetue.
         In tradiţia veche românească, femeia era sărbătorită de mai multe ori pe an în zile diferite. Îndepărtaţi de o lume arhaică care avea reguli şi norme mult diferite de lumea noastră, ne vine greu să acceptăm că pe vremuri existau şi alte sărbători decât cele pe care le ştim noi de aproape un veac. De pildă, Ziua Femeii noi o sărbătorim în fiecare an pe 8 martie; câţi dintre noi şi-ar putea închipui că acum 100 de ani românii aveau în calendarul popular mai multe astfel de zile ale femeii? Bineînţeles, nici una nu cădea pe 8 martie, ziua aceasta neavând altă semnificaţie decât aceea că făcea parte din aşa-numitele Zile ale Babelor.

        De la etnograful Marcel Lutic am aflat despre cinci astfel de zile în care femeia era sărbătorită:
Cumetria femeilor sau Tontoroiul Femeilor se sărbătoreşte pe data de 7 ianuarie, iar în noaptea dinspre Sfântul Ion femeile se adună şi chefuiesc şi joacă fără bărbaţi.
Răpotinul Ţestelor cade în a treia marţi de după Paşti şi se spune că era singura zi din an în care numai femeile căsătorite aveau voie să prelucreze lutul pentru a da „naştere ţestelor” şi capacelor de astupat gura sobelor şi a cuptoarelor. În timpul sau la sfârşitul lucrului, femeile mâncau bucate alese şi beau vin, stropind şi ţestele, spre a fi belşug şi noroc în casa fiecăreia. Probabil şi în legătură cu această petrecere, tradiţia românească socoteşte şi această zi ca o sărbătoare a femeilor.
Ciurica este în ziua de 15 iulie, „Ziua când bat femeile pe bărbaţi” sau când „femeile cred că au şi ele ziua lor pentru a bate pe bărbaţi”.
Procoava sau Sărbătoarea Părului se ţinea pe vremuri pe data de 1 octombrie. În această zi, „sfântul” Procoavă se îndura adesea de rugăciunule fetelor, dându-le un păr cât mai frumos, ajutându-le astfel să-şi găsească ursitul un pic mai devreme.
Sfânta Vineri era pe vremuri era cea mai importantă divinitate a femeilor, cele măritate fiind sub protecţia ei directă. Tocmai de aceea, în nici o vineri din an, inclusiv pe 14 octombrie (de Sfânta Parascheva), femeile nu aveau voie să toarcă, să spele rufe sau să prepare pâine.
Din păcate, puţine dintre aceste datini mai există
sursa:http://www.traditionalromanesc.ro

FEMEIA
de Valeria Tamas

În trupul ei ea încinge cuptor ,
Scaldă de-amor şi de dragoste dor -
Buza ei moale sărutul tânjeşte
În pântecul ei viaţa auzi cum ciopleşte.

Se unduie-n vânt cu ochii în stele
Buzele-i murmură cânt ne-nţeles
Bărbatului dată de tatăl ceresc
Alături să-i fie, la bune şi rele.
http://torturisiprajiturigalati

joi, 1 martie 2012

1 MARTIE

DE 1 MARTIE,MACAR CU SIMBOLURI SIMPLE
SA NE-ALUNGAM MONOTONIA ACESTEI IERNI LUNGI
IAR DACA PRIMAVARA SE LASA INCA ASTEPTATA
SA-I SIMTIM MACAR IN SUFLET MANGAIERA

SA AVETI O PRIMAVARA IN SUFLET !

http://torturisiprajiturigalati