Sfantul Vasile cel Mare
.jpg)
Sfantul Vasile cel Mare (+ 379) s-a nascut pe la 330 la Cezareea Capadociei dintr-o familie evlavioasa. Mama sa, Emilia, si bunica sa, Macrina, o ucenica a Sfantului GrigorieTaumaturgul (+ 270), i-au dat de mic o crestere crestina aleasa. Si-a facut mai intai educatia in familie cu tatal sau, retorul Vasile. A studiat apoi la retorii si filosofii timpului, la Cezareea Capadociei, apoi la Constantinopol si in cele din urma, la Atena, unde a avut coleg si prieten pe Sfantul Grigorie de Nazianz si pe viitorul imparat Iulian Apostatul (361-363), asupra caruia ne-a lasat un portret putin magulitor. Cei doi prieteni, Sfintii Vasile si Grigorie, cunosteau la Atena doar doua drumuri: drumul bisericii, pentru a asculta pe talcuitorii legii lui Dumnezeu, si drumul scolii, pentru a asculta lectiile profesorilor lor.
Pe la 355 s-a intors la Cezareea Capadociei, unde a profesat un timp retorica. A primit apoi botezul, a renuntat la lume si a intrat in monahism, impartind averea la saraci. Pentru a se instrui in viata ascetica a calatorit in Siria, Palestina, Egipt si Mesopotamia.La intoarcere, se retrase in Pont, pe malul raului Iris, unde fonda o manastire, in care organiza viata monahala cu regim chinovial, sau de obste. Aci se retrase pentru un timp si prietenul sau, Sfantul Grigorie de Nazianz. In acest timp scrise Sfantul VasileRegulile vietii monahale, mari si mici, care se pastreaza pana azi in manastirile ortodoxe.
In singuratatea manastirii, el si cu prietenul sau, Grigorie de Nazianz, alcatuira o culegere de texte despre frumusetea vietii spirituale, cu titlul Filocalia = iubire de frumos.
Sfantul Vasile e una dintre cele mai mari figuri ale crestinatatii. A fost nu numai un mare invatat si un aspru ascet, ci si un vrednic episcop si un mare filantrop. in Cezareea Capadociei, a infiintat institutii de asistenta sociala ca: azil, ospatarie, casa pentru reeducarea fetelor decazute, scoli tehnice si spital, chiar si pentru leprosi. Toate aceste asezaminte sunt cunoscute sub numele generic de Vasiliada. Dupa moarte a primit numele de Vasile cel Mare si e sarbatorit la 1 ianuarie in fiecare an.
TRADITII SI OBICEIURISf. Vasile e mai plăcut lui Dumnezeu, e unul din sfinţii ce au făcut minunile cele mai mari. Sf. Vasile e păzitor de duhuri rele, are mare putere asupra dracilor. Cu rugăciunile lui se scot duhurile necurate din oameni. Înspre seara de Anul Nou, Sf. Vasile şedea la fereastră şi îşi scria viaţa, având lacrimi în ochi. Dracii îl necăjeau, sunând la fereastra lui cu un clopoţel şi o talancă. Sfântul a binecuvântat seara spre Anul Nou să fie seară de veselie. Se se umble cu uratul pe la ferestrele oamenilor şi de atunci a rămas acest obicei
Cele mai multe obiceiuri din ziua de Sfantul Vasile au ca scop atragerea fertilitatii si bogatiei. Astfel, "Semanatul", "Plugusorul", "Plugul cel Mare" si "Vasilica" sunt cele mai importante texte "magice" care se rostesc în prima zi a anului si au o valoare colectiva puternica: sunt adresate individual, fiecarui gospodar în parte, dar acelasi continut se refera si se repeta pentru toti membrii comunitatii.
De asemenea, în categoria manifestarilor colective bazate pe principiile "magiei primei zile" se integreaza si textele ce ureaza bunastare fizica si materiala individului: "Sorcova" sau colindele de Sfantul Vasile
Un alt obicei raspandit este atingerea unui miel în ziua de Sfantul Vasile, acest gest aducand noroc si bogatie.
De asemenea, în ziua de Sfantul Vasile, în general la sate, se practica numeroase obiceiuri de descifrare a viitorului, obiceiuri cu vadita origine pagana.
Traditia populara spune ca de Anul Nou se înnoiesc toate si de aceea oamenii trebuie ca în prima zi din an sa-si puna un gand bun, ca sa le mearga bine tot anul: "Atunci sa te pazesti sa nu te superi, sa nu te sfadesti, sa fii vesel si tot anul asa vei fi"
TRADITII CULINARE
PÂINE DE SORŢI
Pâine de Anul Nou şi Sf, Vasile, roată a norocului şi veseliei:
TEXTE PENTRU RAVASE
„Fetică mare de-mi ieşti,
O să-ţi vină la fereşti,
Zburătorul din poveşti,
Băieţică dacâ-mi ieşti,
Mai aşteaptă să mai creşti”......, zicea un răvăşel de odinioară.
Iar alt sorţ râdea aşa:
„Bani nu ai
Că des îi dai.
Casă n-ai
Câ-i de pospai,
Cai nu baţi
Că sunt de vai,
N-ai nici trai,
Nici cheag, nici strai,
Soacră ai
Şi vrei s-o dai”.
RETETA
2,4 kg făină , 1 00 g drojdie
600 g unt + 100 g pentru uns , 600 ml lapte cald
12 ouă + 1 ou pentru uns ,300 g zahăr (sau mai mult)
ceva sare ,
bani buni, sorţi (răvaşe)
Drojdia se-nmoaie-n apă caldă, se strecoară şi se vântură
Jumătate din făină se amestecă cu zeamă de drojdie şi se lasă să dospească
Untul se pune să clocotească, apoi se opăreşte cu el făina rămasă
Se freacă în palme până se face iar făină
Se bat ouăle cu zahărul Se amestecă plămădeala cu făina de unt, sare, lapte, ouă cu zahăr, şi se frământă bine, vreo 2 ore.Se unge o tavă mare cu unt, se întinde aluatul lipie şi se lasă să crească frumos
Dacă a crescut îndeajuns, se ascund bani şi sorţi ici şi colo, în aluat, se nivelează, se unge pâinea cu ou şi se dă la cuptor încins, la foc molcom
sursa pt aceasta reteta: http://www.ereteteculinare.net
In Moldova painea de sorti se regaseste sub forma placintei cu ravase
De dragul traditiei m-am apucat de framantat.
Iata cum arata PÂINEA DE SORŢI in varianta mea
LA MULTI ANI IN NOUL AN TUTUROR!
http://torturisiprajiturigalati
.JPG)
