sâmbătă, 31 decembrie 2011

marți, 27 decembrie 2011

TORT ANIVERSAR ,,LA SCHIAT"

IN ASTEPTAREA ZAPEZII PENTRU UN SCHIOR IMPATIMIT AM REALIZAT ACEST TORT



 LA MULTI ANI VLAD !

http://torturisiprajiturigalati

duminică, 25 decembrie 2011

http://torturisiprajiturigalati




Scrisoare pentru Mos Craciun


                        Mariana Eftimie Kabbout 

Voi face-asa cum am promis...
Da! Le voi scrie mult si bine,
Lui Mos Craciun si unui vis
Din care mosul vine... vine...

Am sa le scriu ca îmi doresc...
Tot ce-mi doresc este... sa fie
Pentru acei care-i iubesc
O mare, mare bucurie!

Pentru maicuta mea as vrea
Sa fie multa sanatate,
Caci, mosule, sa stii, din ea
Nu va pastra nici jumatate.

Va darui si la straini
Si se va bucura, stiu bine,
De s-ar putea, macar putini,
Sa afle clipe mai senine.

Despre taticul meu din cer,
Tu sigur esti ca nu-ti voi scrie,
Si totusi nu crezi c-ai putea
Sa-i faci si lui o bucurie?

Spune-i ca surioara mea
E înger si pe-alei cu soare
Împarte flori si-o va afla
Ca pe o fericire mare!

Celor de-aici, ce-n zi de zi
Se straduiesc sa ma-nteleaga,
Sa le aduci câte un dar,
Un dar micut... o viata-ntreaga.

Pentru prieteni dragi, de poti,
S-aduci lumina ce-nfloreste,
Si de-ti va fi prea greu, la toti,
Te-ajut sa o împarti, frateste.

Iar pisicutei mele, da,
Un pestisor cam plin de viata,
Cu ochiul i-a facut, asa,
Dintr-un acvariu, ieri, în piata...

Si nu-ti mai scriu ca l-a visat,
Ca de atunci atât rosteste:
“Of, mosul cred ca m-a uitat!”
Si-n loc de miau, azi, striga: peste!

Iar, mai apoi, la al meu V. I. S.,
Gând rau i-a pus o suparare,
Si tare bine ar mai fi
Dac-ai sadi în el, un soare!

Acum, tu, mosule, asa-i
Ca scurta e a mea scrisoare?
Si daca loc a mai ramas,
Sa nu uiti lumea asta mare!

Si nici pamântul nu-l uita,
Ne este casa si ne tine
Sa învatam a mai spera
Ca-n fiecare an ce vine,

Calatorind din vis în gând,
Sub bradul cu beteala-albastra,
În fiecare dar, pe rând,
Vei pune fericirea noastra...

Si-acum închei scrisoarea mea,
Iar tu nu ma-ntreba cu cine
Ti-o voi trimite, nici n-ai vrea
Sa stii de ce n-am scris de mine.

Eu stau la rând, privind cum vii
Si, Doamne, cât va fi de bine
Când tot ce-am scris vei împarti
Acestei lumi, în nopti divine...

Si.. sa nu uit, îti multumesc!
Cu drag, Mariana. Te iubesc.



Radiovis - Radio V. I. S. - blogTV


           Tuturor va doresc asa cum spune aceasta ,,distinsa doamna a poeziei de suflet" Mariana Eftimie Kabbout sa gasiti sub brad ,,Un dar micut... o viata-ntreaga."




sâmbătă, 24 decembrie 2011

http://torturisiprajiturigalati

TRADITII DE AJUNUL CRACIUNULUI



PRODUSE TRADITIONALE SPECIFICE ZONEI MOLDOVEI PENTRU ZIUA DE AJUN
TURTE CU NUCA ,,SCUTECELE LUI ISUS"







 COLAC ,,CRACIUNEL"



http://torturisiprajiturigalati

 SARBATORI LUMINATE SI BINECUVANTATE TUTUROR!

Cine isi uita traditiile si trecutul moare in uitare. In această zi, mai ales copiii, colindă cu "Moş Ajunul” sau cu "Buna dimineaţa!” – "Bună dimineaţa la Moş Ajun/ Ne daţi, sau nu ne daţi? Ne daţi, sau nu ne daţi?” – şi primesc în schimb mere, nuci, covrigin preziua de Ajun, după miezul nopţii, între 23-24 decembrie, oamenii fac Masa de Ajun, o masă festivă pentru sufletele morţilor, însă doar cu alimente de post. Primirea preotului era un act de mare ceremonialitate, el trebuia să binecuvânteze masa şi să guste din fiecare fel de mâncare.

Tot în seara de 23 spre 24, după miezul nopţii şi până la ziuă, copiii obişnuiesc să meargă cu colinda, cu Moş Ajunul, Bună dimineaţa la Moş Ajun şi Neaţaluş. Ei strigă pe la ferestre „Bună dimineaţa la Moş Ajun, ne daţi ori nu de daţi” şi primesc covrigi, mere, nuci sau colindeţe. În Transilvania, colindătorii sunt consideraţi aducători de fericire şi noroc.

În Preziua Ajunului şi în ziua de Ajun, toate pregătirile pe care le fac gospodinele de la sate au un scop magic: ele vor să stimuleze belşugul casei. Cel mai important dintre acestea este pregătirea „copturilor” - turtele, covrigii şi colacii, ce se vor împărţi, fie ca daruri pentru colindători, fie ca ofrandă pentru morţi.

În seara Moş Ajunului toţi copiii cer să li se facă pantofi şi haine noi. Îmbrăcaţi frumos, ei se strâng să cânte, fac hore şi joacă, alţii spun basme şi alte poveşti. Cum aud cântatul cocoşilor, cel mai în vârstă dintre colindători, vătaful, dă ordin să se înceapă colinda.Ajunul

Ajunul este sărbătoarea de sfârşit de an patronată de Moş (Moş Ajun), stăpânul timpului, deţinătorul puterii anului ce vine. Sub influenţa creştinismului, a decăzut ca importanţă o dată cu apariţia lui Moş Crăciun, care este identificat mai mult cu sărbătoarea religioasă.

Românii au personificat dintotdeauna zilele săptămânii, precum Sfânta Vineri. Aşa au făcut şi din Ajun şi Crăciun două persoane, Moş Ajun şi Moş Crăciun. Ei apar întotdeauna cu bărbile albe de zăpadă şi sunt extrem de bătrâni, întrucât vin din vremuri de mult uitate. Cei doi seamănă ca picăturile apă, sunt buni şi darnici, cutreieră toată lumea şi fac cadouri, mai ales copiilor. Moş Ajun dăruieşte nuci, pere, covrigi, colaci, colindeţi, plăcinte, prăjituri, bomboane şi tot felul de dulciuri, iar Moş Crăciun aduce haine, încălţăminte, jucării, şi cărnuri de purcel.

Conform tradiţiei, Maica Domnului, fiind pe cale să nască, cere adăpost lui Moş Ajun. Acesta, motivând că e un om sărac, o refuză, îndrumând-o spre fratele său mai bogat, Moş Crăciun. Moş Crăciun era stăpânul staulului unde au stat Iosif şi Maria când s-a născut Iisus. Moş Ajun păzea noaptea vitele şi a mers de i-a spus lui Crăciun că Maria stă să nască. Moş Crăciun a trimis-o astfel pe nevasta sa să o moşească pe Maria. După naştere, el l-a aşezat pe Iisus sub un măr şi a început să culeagă fructe pe care le azvârlea de bucurie la toţi copiii care treceau pe acolo. De aici, şi obiceiul ca Moş Crăciun să vina cu daruri la copilaşi.

În unele locuri se taie porcul în această zi şi nu în timpul postului, ca să nu se strice vreun vas cu carne de porc şi, prin urmare, şi cei din casă.

În ajunul Crăciunului nu se bea rachiu, întrucât se spune că aceasta a fost inventat de diavol, care apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înainte tuturor bucatelor.

De Ajun nu se dă nimic din casă şi nici nu se împrumută, pentru că se crede că cel ce dă acum, dă afară din casă tot norocul.

Tot ceea ce facem, bun sau rău, se va răsfrânge asupra noastră, de aceea nu sunt îngăduite pizma şi supărarea, certurile şi loviturile: cel ce loveşte cu pumnul va primi înapoi tot atâţia pumni cât a dat.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/traditiile-uitate-ale-romanilor-de-craciun_690994.html#ixzz1hRqHTqeR

miercuri, 21 decembrie 2011

TRANDAFIRI -CARNATI MOLDOVENESTI



TRANDAFIRI MOLDOVENESTI

In zona din care provin carnatii erau denumiti trandafiri de unde aceasta denumire ...nu stiu Bunica spunea ca datorita mirodeniilor ce dau mirosul specific acestui preparat care te imbie mereu sa-i adulneci si apoi si datorita culori lor trandafirii sau a formei lor de ,,trandafir stilizat" as spune eu
Cea mai potrivită carne pentru cârnaţi este cea care abundă în ţesut gras (pulpă, burtă, ceafă, etc). Proporţia de grăsime carne este de de 50-50 la sută sau 60-40 la sută (60% carne).
Prima regulă pentru oricine vrea să dea gust preparatelor tradiţionale obţinute din carne de porc este să nu uite că sarea şi piperul dar nici usturoiul nu trebuie să lipsească. Dozate cu grijă – mai ales în ce priveşte sarea, pentru preparatele ce vor fi apoi prelucrate prin afumare şi uscare –, ele pot să confere cârnaţilor, tobei, lebărului şi altor "porcării" acel necesar "echilibru al gustului"
In continuare va prezint reteta mea de trandafiri.


INGREDIENTE:
pentru fiecare kg de carnati se socotesc urmatoarele cantitati
750 g carne de porc semigrasa
250 g carne macra de manzatcondimente:
20g sare
1g piper.
0,5g ardei iute
15 g usturoi
1g cimbru
1g coriandru
1g enibahar
50 ml vin alb
intestine (mate)subtiri
.
Carnea spalata, lasata sa se scurga, se da la masina de tocat.carnea de manzatse toaca marunt si se framanta pana devine o pasta uniforma care se mai numeste si prad.Carnea de porc se toca mai grosier folosind o sita cu gauri mai mari sau se toca cu satarul sau la cutit sub forma de cubulete asa cum faceau mama si bunicile mele apoi se adauga condimenele Totul se amesteca foarte bine cu si cu vin alb; Se face cate o chifteluta, se prajeste si in acest fel se vede daca mai trebuie ceva; daca totul este in regula se umplu matele legate la distanta de 15-18 cm, dupa care se dau afara sa se zvinte apoi pentru cine are posibilitate se dau la fum rece 2 zile.
Carnati moldovenesti se pot servi langa iahnie de fasole sau fasole batuta si salata din miez de varza acra sau muraturi asortate



IATA CE MINUNATIE DE TRANDAFIR MOLDOVENESC A IESIT

LEBAR
1KG FICAT
1KG SLANINA
50G SARE
10G PIPER
10G USTUROI



FICATUL SE TAIE FELII SI SE PUNE IN APA INCALZITA LA 70- 80 GRADE ,SLANINA SE TAIE BUCATELE SI APOI SE TREC DE 2 ORI PRIN MASINA DE TOCAT CU SITA FINA.SE AMESTECA CU CONDIMENTELE APOI SE UMPLE IN MAT GROS SI NETED SE PUNE IN APA CALDA LA 40 GRADE PANA DEVINE ROSIATIC DUPA ACEEA SE PUNE LA FIERT PENTRU 30 MINUTE .SE RACESTE APOI IN APA RECE
RULADA DIN COTLET DE PORC
1 KG COTLET DE PORC
1 BUCATA DE SLANINA MOALE(DE LA BURTA DE PREFERAT) CU SORICI CAT SA ACOPERE COTLETUL
SARE ,PIPER,PRAF DE USTUROI, CIMBRU, ENIBAHAR ,CUISOARE


COTLETUL SE APLATIZEAZA SI SE CONDIMENTEAZA


se fasoneaza la dimensiunea dorita


SE ASEAZA SLANINA CU SORICU IN JOS SE RULEAZA SI SE LEAGA

SE PUNE LA FIERT  30-40 MIN. IN CUPTOR INTR-UN VAS YENA  IN ZEAMA DE VARZA ACRA

TOBA DE PORC PREPARATA IN CASA
PENTRU 1 KG DE TOBA SE SOCOTESC:
500G LIMBA FIARTA(1-2 LIMBI DE PORC SAU 1 LIMBA DE VITA),
300G FASII DE CARNE SI SORIC PROVENIND DE LA CAPUL DE PORC FIERT 
200G ZEAMA CONCENTRATA IN CARE A FIERT CARNEA
15 G PIPER,SARE,USTUROI,NUCUSORA DUPA GUST
 1BUC. STOMAC DE PORC
COMPOZITIA SE INTRODUCE IN BURDUF(STOMAC) SE LEAGA SI APOI SE INTEAPA DIN LOC IN LOC CU UN AC  PENTRU A ELIMINA AERUL SI SE FIERBE LA FOC MIC 1-2 H.
DUPA CE S-A FIERT SE PRESEAZA INTRE DOUA SCANDURI.SE POATE AFUMA PENTRU O PASTRARE MAI INDELUNGATA



























http://torturisiprajiturigalati 

marți, 20 decembrie 2011

SARBATOAREA DE IGNAT

http://torturisiprajiturigalati



           Sarbatoarea Craciunului reprezinta o zi speciala, in care fiecare om se retrage in sanul familei pentru a oferi si a simti iubire in jurul lui. De aceea, Craciunul mai este si supranumit sarbatoarea familiei, cu aceasta ocazie, familiile se reunesc, petrec timp impreuna si fac schimb de cadouri. Iar aceasta sarbatoare o petrece fiecare dupa traditiile cu care a fost obisnuit in functie de zona din care provin, pentru ca sunt atatea obiceiuri si fiecare sunt diferite dintr-o parte intr-alta. In zilele noastre, in traditiile de Craciun se regasesc atat obiceiuri imprumutate din lume, cat si obiceiurile specifice zonei.Va voi prezenta in cele ce urmeaza cateva dintre traditiile cele mai cunoscute din zona Moldovei.

                                    IGNATUL (20 DECEMBRIE)
        Primul exemplu de sarbatoare pagana este taierea porcului. Desi numele ei vine de la sfantul Mucenic Ignatie Teoforul, originile ei sunt mult mai vechi. Legenda spune ca Ignat a fost un simplu om necajit care, voind sa isi taie porcul, a scapat securea in capul tatalui sau, omorandu-l pe loc.
Apoi, caindu-se toata viata, a primit iertare de la Dumnezeu si sf. Petre, care aveau obiceiul sa mearga pe pamant, intocmai ca in vechile povesti romanesti. In Moldova, se spune ca sacrificiul pentru porc trebuie facut numai de persoane carora nu le este mila, pentru ca astfel "carnea va fierbe bine".
Momentul sacrificarii porcului de Craciun, Ignatul Porcilor, este o buna dovada a modului in care o practica pagana a ajuns sa se asocieze cu o sarbatoare crestina.
         In religia vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitatiii intunericului care slabea Soarele in cea mai scurta zi a anului, Solstitiul de iarna. Pentru a veni in ajutorul Sorelui oamenii sacrificau porci si-l hraneau spre intarire cu carne. Dupa aceea ziua incepea sa creasca si Craciunul devenea o sarbatoare a luminii si a vietii(poate de aceea Iisus a fost vestit Magilor de o stea). In zilele noastre taierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participa de obicei toti membrii ei, fiecaruia putandu-i-se da ceva util de facut. Barbatii se ocupa de treaba de mai “urata”, dar si mai plina de simboluri, care implica injunghiatul propriu-zis si parlitul porcului cu paie stranse de peste an.

        Ignatul sau taierea porcului, este o traditie care inca este respectata in satele din Moldova, iar pasii care trebuie urmati sunt si ei respectati intocmai, moldovenii facand un adevarat ritual din aceasta traditie.Totul incepe in zorii zile de 20 decembrie, iar ziua este dedicata exclusiv taierii porcului, prepararii carnii si conservarii acesteia.
Se obisnuieste ca, dupa ce este gata de parlit, sa se puna un tol peste porc si sa se suie pe el cei mici si sa se veseleasca ca sa fie mancat porcul cu pofta. Tot atunci se ia basica porcului si se pun graunte in ea dupa care se pune la uscat. Se zice ca dupa cata galagie face basica, atata veselie si bucurie in casa va fi. Femeia de obicei se ocupa de impartirea carnii pe categorii dupa ce barbatul face semnul crucii din cutit pe fruntea animalului, zice “Doamne ajuta sa-l mancam sanatosi” si termina de transat porcul.
Se da deoparte carne pentru carnati, caltabosi, toba, pentru friptura de la pomana porcului si pana si picioarele care se folosesc pentru piftie. Se zice ca romanul stie sa foloseasca fiecare componenta a porcului mai mult ca orice natie din lume poftitoare de porc. Incepand de la delicioasele urechi si coada, mancate de obicei de copii, la macra curata si slanina pusa la afumat pana la intestinele folosite pentru a fi umplute cu carnea proaspata, totul este folosit de gospodina casei pentru bucatele din care toti vor degusta la masa din ziua Nasterii Domnului.


Preparate  traditionale
      Caltabosii, sangeretele, toba, lebarul sau carnatii, iar imediat dupa taierea porcului s-a pastrat si obiceiul cunoscut acum de “pomana porcului”, unde cei care au participat la ritual beau tuica sau vin fiert si mananca din carnea porcului proaspat taiat, preparata prin prajire si servita alaturi de mujdei de usturoi si mamaliguta
         Toti trebuie sa se veseleasca si sa cinsteasca cu vin in jurul porcului ca sa fie mancat cu placere pana la ultima bucata. Dupa taiere, se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca sa fie sanatosi peste an. Dar si animalul sacrificat are parte de un asemenea ritual.
Chiar inainte de sacrificiu i se face semnul crucii in crestet. Tot in Moldova, inainte de a fi taiat, porcul este ametit bine cu tuica fiarta. Dupa taiere, femeile pregatesc "pomana porcului", adica tochitura si mamaliga pentru toti cei care au participat la taiere. 

TOCHITURA

          Tochitura, numită uneori – din motive pe care le vom vedea ulterior – măcelărească, moldovenească, dobrogeană, ardelenească sau cum ne mai vine la gură, este una dintre cele mai iubite mâncăruri româneşti şi cap de listă pe meniurile restaurantelor cu specialităţi tradiţionale.

Povestea iniţială a tochiturii e simplă. Şi s-a complicat ulterior. Numele său este, de fapt, regionalismul moldovenesc (din tochit) pentru termenul “topitură” şi face referire la slănina pentru topit din ziua tăierii porcului. Ţăranii culegeau jumările cu fâşii de grăsime şi le mâncau cu mămăligă. Ulterior reţeta a evoluat: se frigeau bucăţile de carne mai grase – în grăsimea proprie – cu ceapă.

Cu timpul, reţeta s-a dezvoltat şi s-a transformat într-o “pomană a porcului”, şi, în cratiţa de tochitură, au picat câte un pic din toate din toate cele aflate pe masa cu porcul tăiat şi pregătit pentru umplut cârnaţii şi caltaboşii: bucăţi de carne, măruntaie, usturoi, dafin, cimbru, boia de ardei, etc.).

Apetitul pentru tochitură a românului nu a putut fi limitat doar la o zi pe an, astfel încât a trecut pe meniul restaurantelor. Însă, aşa cum nu poţi să faci bradul de Crăciun în ziua de Paşte, tot aşa nu poţi să faci tochitura/pomana porcului în luna august, astfel încât reţetarele au împrumutat diverse denumiri pentru a da onorabilitate tochiturii şi adaosurilor sale ulterioare: cărnuri de vită sau pui, cârnaţi (cruzi sau afumaţi), vin, ardei, roşii, brânză, ouă ochiuri, etc.

Rezumând: tochitura, în înţelesul ei primordial, constă exclusiv în carne de porc, friptă relativ simplu şi consumată cu mămăligă

.Reteta culinara traditionala 

               Se iau: 750 grame de carne de porc proaspata (ceafa); 750 grame splina; 750 grame fleica; 450 grame ficat; 300 grame sorici; 300 grame rinichi; 5 capatini de usturoi; 100 grame de untura, un pahar de vin alb.

Maruntaiele, precum si celelalte feluri de carne se spala de sange si se taie in bucatele mai maricele; tuturor li se da piper si boia de ardei iute.

Intr-o tigaie mare se pune la incins untura si se pune carnea la prajit.

Usturoiul curatat se piseaza bine pana ajunge pasta (i se pune si putin apa).

Atunci cand carnea este prajita bine, se adauga un praf de sare, se toarna mujdeiul si paharul de vin alb.

Mai lasati un pic pe foc, sa dea vinul cateva clocote.




duminică, 11 decembrie 2011

APERITIVE DE POST

PLATOURI FESTIVE DE POST:

(PENTRU CA AZI  E DEZLEGARE LA PESTE AM ALTERNAT SI CU PREPARATE DE PESTE)

-DROB DE CIUPERCI
-CIUPERCI UMPLUTE CU TON
-CROCHETE DE CARTOFI
-CIUPERCI PANE DE POST
-MORCOVI DE FOIETAJ (RETETA- JANET) UMPLUTI CU ICRE DE CRAP
-FRIGARUI  CU BRANZA TOFU ARDEI SI ROSII CHERRY

 


STIUCA UMPLUTA CU NUCI

Stiuca umpluta este un rafinament gastronomic, este un fel de mancare care poate face deliciul unei mese in familia sau cu diferite ocazii festive. Nu-i credeti pe cei ce spun ca stiuca are o carne fara valoare, are o carne foarte buna daca sti sa o prepari cum trebuie.
Pentru ca suntem in postul Craciunului si avem privilegiu de a consuma peste in zilele de sarbatoare am adaptat reteta pentru aceasta situatie adica am exclus laptele si ouale din reteta dar am adaugat nuci macinate  si sincera sa fiu desi  am avut ceva emoti pana cand am feliat-o(imi era teama ca se va sfarma pentru ca lipseste  ,,liantul" adica oul care leaga f bine compozitia) pot spune ca sunt multumita atat de gust cat si de aspect si mi se pare chiar mai delicioasa decat varianta , ,de dulce"

1 stiuca ( 2 kg)
1 ceapa
6-7 catei de usturoi
1 morcov ras
1 felie(50g) telina rasa
200 g nuci macinate
100g ciuperci
2 feli de paine imuiate in apa
sare ,piper, cimbru,rozmarin dupa gust
2 linguri de orez fiert
2 linguri de gris
1 legatura de patrunjel 
1 legatura de marar
100 ml vin alb
100 ml ulei
Stiuca se eviscereaza se curata de solzi  se spala se desprinde carnea de piele dupa binecunoscuta metoda.Carnea rezultata se pune la fiert
Se caleste ceapa,morcovul,telina si cipercile ,dupa ce s-a mai racit putin  compozitia adaugam carne de stiuca fiarta (dupa ce am scos oasele), painea inmuiata si stoarsa bine,nucile macinate,orezul fiert(am dat totul la blender pentru a se omogeniza mai bine compozitia),verdeata tocata marunt,grisul,sare ,piper,rozmarin,cimbru si usturoi bine zdrobit.Se reconstiuie stiuca se da la cuptor intr-o tava in care am adaugat uleiul si vinul alb ,am adaugat si aici putina sare si piper

 SI....

 PINGUINI UMPLUTI CU ICRE



 PRAJITURI DE POST:

-NEGREASA DE POST
-TRANDAFIRI DIN FOIETAJ CU MAR SI SCORTISOARA
 -PRAJITURA ,,GRETA GARBO" DE POST - CU GEM SI FOI DI CARTOFI DUPA O RETETA LAURA SAVA (ESTE FOARTE ,FOARTE DELICIOASA)

http://torturisiprajiturigalati

TORT,, TAVITA DE MOTZ"





http://torturisiprajiturigalati

TORT ,,MCQEEN"




 PRAJITURI DE SF NICOLAIE

http://torturisiprajiturigalati